În 2002 psihologii Paulhus și Williams introduceau conceptul de ”triadă întunecată” în urma unor cercetări care arătau că mai există și alte aspecte ale tulburărilor de personalitate care nu au fost îndeajuns studiate. Ei vorbeau astfel de faptul că există trăsături de personalitate care cuprind o parte malefică: narcisismul, psihopatia și machiavelismul și au nuanțat felul în care funcționează acestea și implicațiile pe care le pot avea asupra celorlalți.
Cercetări recente arată însă că s-ar putea ca trăsăturile care alcătuiesc triada întunecată s-ar putea să nu reflecte cu adevărat cele mai malefice tipare de personalitate și se pot identifica și alte comportamente cu adevărat malefice.
”Dacă ești familiarizat cu triada întunecată, știi deja că această combinație puternică de machiavelism, narcisism și psihopatie poate crea probleme pentru oricine se află în calea unei persoane care deține aceste trăsături. Manipulativi, exploatatori și – chiar mai rău – lipsiți de remușcări, astfel de indivizi îți pot amenința bunăstarea în moduri pe care cu siguranță nu le-ai anticipa.
Poate că ai fost suficient de ghinionist încât să lucrezi cu cineva care se încadrează în această definiție. Ți-au fost dejucate planurile de nenumărate ori, în timp ce acea persoană te-a trădat pe la spate. Ar putea exista ceva sau cineva și mai rău?

Evoluția triadei întunecate în cercetarea personalității

Psihologii care urmează tradiția trăsăturilor de personalitate sunt convinși că există cinci (în modelul celor cinci factori – Five-Factor Model, FFM) sau chiar șase (în modelul HEXACO) categorii de dispoziții stabile care alcătuiesc personalitatea. FFM a fost modelul dominant până când autorii modelului HEXACO au adăugat factorul „onestitate-umilință” la mixul de agreabilitate, conștiinciozitate, extraversie, nevrotism (stabilitate emoțională) și deschidere. Factorul „H” a fost considerat capabil să surprindă trăsături care pot cădea pe partea întunecată a personalității (nivel scăzut de onestitate și umilință).

Pentru a surprinde mai complet latura întunecată a naturii umane, inventatorii termenului „triada întunecată” au considerat că este necesară o definiție complet nouă pentru a cuprinde întreaga amploare a ”răutății absolute” (a fi malefic).

Conform cercetătorilor de la Universitatea din Amsterdam, MinnieShe și colegii săi (2024), înțelegerea unei forme de răutate cunoscută sub numele de devianță la locul de muncă – un comportament de interes în domeniul psihologiei organizaționale – necesită o regândire a conceptului de triadă întunecată. În loc să fie studiată izolat, triada întunecată trebuie integrată într-un model mai general al personalității. Alegerea modelului HEXACO, care include un al șaselea factor în plus față de FFM, a părut a fi abordarea corectă.

Drumul către un model integrat al devianței la locul de muncă, susțin She și colegii săi, începe prin utilizarea unei conceptualizări cunoscute sub numele de Model Circumplex al Metatrăsăturilor Personalității (Circumplex of PersonalityMetatraits, CPM). Această abordare permite schimbarea focalizării „de la influența trăsăturilor individuale ale personalității către persoană și configurația personalității (de exemplu, profilurile).”

Profilurile permit identificarea oamenilor prin combinațiile lor de trăsături, o metodă mult mai utilă atunci când încerci să identifici cine ar putea fi un actor negativ. Un individ deviant la locul de muncă (sau oriunde altundeva) ar putea fi acum identificat printr-un tipar de trăsături, mai degrabă decât prin simpla constatare că este „narcisic” sau altceva similar.

Definirea profilului de personalitate întunecată

Într-o serie de trei studii pe aproape 800 de participanți, selectați online și din rândul studenților, autorii au rafinat măsurarea profilurilor personalității întunecate. În cel de-al treilea studiu, participanții online din primul studiu (cu o medie de vârstă de 37 de ani) au realizat cinci sarcini comportamentale pentru a determina dacă profilurile ar putea prezice comportamente similare cu devianța la locul de muncă. Autorii au măsurat, de asemenea, comportamentele prosociale auto-raportate, cum ar fi capacitatea de a lua perspectiva celorlalți, manifestarea empatiei, altruismul și identificarea cu niveluri ridicate de moralitate.

Înainte de a ajunge la rezultatele componentei experimentale a studiului, să examinăm profilurile de personalitate identificate prin analiza CPM. Acestea sunt rezumate mai jos, împreună cu etichetele, descrierile, comportamentele deviante auto-raportate și distribuția în eșantion:

Pustnicul social întunecat: dispoziții care îi pot predispune la acte toxice sau dăunătoare față de ceilalți; niveluri ridicate de devianță la locul de muncă (27%).

Narcisist social: egocentric, îndreptățit și în căutare de atenție, dar și foarte sociabil; nivel scăzut de devianță la locul de muncă și nivel moderat de comportamente prosociale (23%).

Considerat social: trăsături de personalitate calde, considerate, și puțin probabil să manipuleze pe alții; cele mai scăzute niveluri de devianță la locul de muncă și cele mai ridicate niveluri de comportamente prosociale (20%).

Malevolent complet: foarte sociabil, manipulator și interesat doar de sine; cele mai ridicate niveluri de devianță la locul de muncă și cele mai scăzute niveluri de comportamente prosociale (16%).

Dereglat emoțional: instabil emoțional și predispus la anxietate; nivel scăzut de devianță la locul de muncă și sub medie în tendințele prosociale (15%).

În cadrul experimentelor, participanții au avut ocazia să trișeze (de exemplu, raportând rezultatul unui zar), să arate cooperare într-un joc șoim și porumbel (împărțind resurse cu un partener), să-și asume riscuri și să decidă câtă recompensă să aloce unui partener fictiv.

Așa cum era de așteptat, participanții malevolenți complet au acționat conform profilului lor, însă rezultatele au scos la iveală descoperiri surprinzătoare despre comportamentul narcisistului social. Deși împărtășește caracteristici cu cel considerat social, acest profil narcisic s-a dovedit a fi la fel de egoist și manipulator ca cel malevolent. Autorii notează că astfel de indivizi „sunt înclinați să-și ascundă orientarea egoistă atunci când se autoevaluează sau când miza este mică, dar trișează și acționează competitiv atunci când apare o oportunitate.” Pe scurt, acest tip de individ este un „cameleon social interesat doar de sine.”

Lecții învățate: de cine să te ferești

După cum arată aceste descoperiri, nu trebuie să te ferești doar de cei clar malevolenți. Acea persoană de la locul de muncă care te subminează la fiecare pas este ușor de identificat după ce ai fost trădat. Paradoxal, adevăratul pericol poate veni de la cei care par drăguți.

Din perspectivă teoretică, studiul susține ideea că este combinația trăsăturilor care creează o abordare mai „holistică” în înțelegerea personalității umane.

În concluzie, este posibil să fii nevoit să interacționezi cu un narcisist social în contexte pe care nu le poți controla. Când propriile tale interese sunt în joc, aceste descoperiri sugerează că ar trebui să fii atent nu doar la cum pare cineva, ci la cum acționează.”

Trad și adaptare după: https://www.psychologytoday.com/us/blog/fulfillment-at-any-age/202412/could-anything-be-worse-than-the-dark-triad?