Autor: Pescaru Valentin – psiholog – psihoterapeut – sexolog – Bucuresti

 

            Noam Chomsky (Lingvistul american, publicist politic, filosof) a intocmit lista a celor „10 metode de manipulare” cu ajutorul mijloacelor de informare in masa, in care un rol foarte important in joaca televiziunea. Ele au fost prezentate in diferite publicatii dar au fost discutate prea putin, caci sunt destul de „periculoase” dupa cum se va vedea in continuare. Cele 10 metode principale identificate par sa fie principii de baza ale manipularii, universal valabile si atemporale:

1. Distragerea atentiei

Metoda principala de manipulare a societatii este distragerea atentiei oamenilor de la problemele importante si solutiile acestora, luate de cercurile economice si politice aflate la conducere, prin umplerea permanenta a spatiului de informare cu mesaje lipsite de importanta sau cu foarte putina informatie. Aceasta tactica se dovedeste a fi foarte utila atunci cand se doreste ca cetatenii sa nu afle informatii importante din domeniul stiintei, economiei, psihologiei, neurobiologiei si ciberneticii.

Metoda consta in “distragerea permanenta a atentiei populatiei de la adevaratele probleme sociale, mutand-o la teme fara o reala importanta pentru a se asigura ca oamenii sunt preocupati mereu cu ceva si nu vor avea aiba timp sa gandeasca”

2. Creearea de probleme, iar mai apoi propunerea de solutii pentru ele

Aceasta metoda se mai numeste “problema-reactia-solutia”. Se creeaza o problema, o anumita situatie, miza careia este sa produca o anumita reactie in randul populatiei in asa fel incat sa se ceara luarea unor masuri necesare cercurilor aflate la conducere. De exemplu, se permit violente intr-un oras sau organizarea unor actiuni violente pentru ca populatia sa ceara adoptarea unor legi pentru luarea  masurilor de protectie mai aspre si politici care restrictioneaza libertatea cetatenilor. Sau se provoaca/exagereaza o criza (economica, politica, in sistemul de sanatate sau de educatie etc.) pentru a face cetatenii sa accepte incalcarea drepturilor sociale (reducerea salariilor).

3. Metoda aplicarii treptate

Pentru a obtine adoptarea unei legi nepopulare sau cresteri mari de taxe este destul sa fie infiltrate treptat, zi de zi, an de an.

Reducerea la minimum a functiilor statului, privatizarea, neincrederea, instabilitatea, somajul in masa, salariile care nu mai pot asigura o viata decenta. Daca toate astea s-ar intampla in acelasi timp, ar duce, cel mai probabil, la revolutie. Dar, daca sunt aplicate treptat devin acceptabile (de ex.cresterea preturilor).

4. Amanarea punerii in practica

O alta metoda de a adopta o solutie nepopulara este sa se prezinte o problema marunta ca pe ceva “dureros si necesar” si sa se obtina in acel moment acceptul cetatenilor pentru a o rezolva in viitor. Este mult mai simplu sa se accepte niste sacrificii pentru viitor, decat pentru prezent.

In primul rand, pentru ca asta nu se va intampla imediat. In al doilea, din cauza ca  oamenii sunt predispusi sa aiba sperante naive ca “in viitor totul se va schimba in bine” si ca acele sacrificii care le sunt cerute in prezent vor putea fi evitate. Asta le da cetatenilor mai multa vreme pentru a se obisnui cu schimbarile si sa le accepte mai usor, cand va veni timpul.

5. Se comporta cu poporul la fel cum se comporta cu niste copii mici

In majoritatea discursurilor propagandistice care sunt destinate unui public larg se folosesc argumente, personaje, cuvinte si o intonatie de parca ar fi vorba de copii de varsta scolara cu retinere in dezvoltare, ori persoane cu handicap mental.

Cand cineva incearca sa induca in eroare o persoana, foloseste formulari infantile in discurs. Cu cat mai intens incearca, cu atat mai multe expresii foloseste. De ce? Daca cineva se adreseaza altcuiva ca si acum acela are 12 ani sau mai putin, prin prisma influentarii, in raspunsul si reactiile acelei persoane, cu un grad inalt de probabilitate, va lipsi critica, ceea ce este caracteristic pentru copii pana la varsta de 12 ani.

6. Se pune accent pe emotii intr-o masura mai mare decat pe gandire

Actionarea asupra emotiilor reprezinta o metoda clasica, orientata spre a bloca capacitatea oamenilor de a analiza rational si are ca rezultat scaderea capacitatatii de a intelege critic (realist) ceea ce se intampla. Este de fapt utilizarea conceptului de inteligenta emotionala in manipulare maselor si a constiintelor. Folosirea factorului emotional permite deschiderea usii spre subconstientul emotional pentru a infiltra ganduri, dorinte, fobii, temeri, constrangeri ori modele stabile de comportament.

7. Cultivarea mediocritatii

Scopul este sa se ajunga in punctul in care oamenii devin inapti sau neinteresati de a intelege metodele si tacticile care li se aplica, pentru a fi influentati si subordonati. Calitatea invatamantului oferit claselor inferioare ale societatii trebuie sa fie cat mai scazut si mai sarac, pentru ca limita dintre paturile inferioare si cele superioare sa ramana la nivelul la care nu va putea fi trecut de primele. Omul needucat este slab si usor de manipulat.

8. Sa-i faci pe oameni sa se bucure de mediocritate

Sa infiltrezi in randul populatiei gandul ca a fi prost, vulgar si needucat este la “moda”…Se promoveaza subcultura sub toate formele ei si se aduc la rang de „modele” persoane needucate, necultivate, care dovedesc prin ele insele ca se poate ajunge la succes (fals) si fara educatie si cultura.

9. Ii faci pe ceilalti sa se simta vinovati

Se induce ideea ca oamenii sunt vinovati pentru situatia in care se afla din cauza ca nu sunt destul de destepti, nu au destule capacitati ori nu au depus destul efort. Ca rezultat, in loc sa lupte cu sistemul politic/economic omul incepe sa se injoseasca, invinovatindu-se pentru toate ceea ce ii creaza o stare apasatoare ce duce in final la inactiune. Iar fara actiune, nu poate fi nici schimbare.

10. Sa stii mai multe despre oameni decat stiu ei despre sine

In ultimii 50 de ani succesele din domeniul stiintei au dus la crearea unei distante mari intre ceea ce stiu oamenii de rand si ceea ce nu stiu, de acest lucru folosindu-se acum clasele aflate la conducere. Datorita biologiei, neurobiologiei si psihologiei, sistemul are la dispozitie cunostinte avansate despre fiinta umana, atat in domeniul fiziologiei, cat si in cel al psihicului. Sistemul a reusit sa afle despre om mai mult decat el insusi stie. Asta inseamna ca, in majoritatea cazurilor, sistemul are mai multa putere si influenteaza oamenii intr-o mai mare masura decat o fac ei singuri. Din „staff-ul” oricarui om puternic si cu influenta (politica, economica etc.) fac parte specialisti din diverse ramuri: psihologie, comunicare, drept, etc.