Curent ce si-a facut aparitia acum circa douazeci de ani, in Statele Unite, consumerismul(consumismul) a aparut initial ca o combinatie de tehnici de vanzari, marketing si publicitate cu scop de crestere a …consumului de bunuri si servicii, avand ca impact final o importanta crestere economica bazata tocmai pe acest lucru (cresterea consumului) si mai putin pe alte domenii. Ulterior impactul a fost atat de important incat s-a transformat intr-un curent, extinzandu-si atat conceptul cat si „acoperirea”, multi specialisti vazandu-l ca parte integranta a globalizarii (extinderea si cresterea consumului pe alte piete – asa numitele economii emergente – multe dintre ele intalnindu-se in tarile Europei de Est, Orient si Asia). Tehnicile care au stat la baza consumismului au utilizat de la metode si procedee clasice pana la cele moderne, de la variantele soft pana la cele hard, destule dintre ele facand obiectul unor procese penale, unor amenzi din parte organismelor de reglementare pana la scandaluri mai mult sau mai putin celebre, la scara mai mica sau mai mare, care nu de putine ori au scandalizat opinia publica. In timp (cam douazeci de ani) impactul tuturor acestor instrumente a fost atat de mare incat a modificat in mod important (uneori ireversibil) comportamentul si atitudinea cumparatorilor/consumatorilor.

Iata ce arata unul dintre cele mai recente studii despre impactul consumerismului asupra individului uman.

<<Consumatorii materialisti pot obtine mai multa placere de la dorinta de a avea anumite produse decât din detinerea lor efectiva si sunt dispusi sa-si risipeasca banii si sa faca datorii pentru ca ei cred ca achizitiile viitoare le vor schimba viata, conform unui nou studiu publicat in Journal of Consumer Research.

“Gandul la cumparaturi si achizitionare ofera o fericire de moment oamenilor materialisti si pentru ca ei tind sa se gândeasca la achizitionare mult timp,  astfel de gânduri au potentialul de a le stimula frecvent starea de spirit. Dar emotiile pozitive asociate cu achizitionarea sunt de scurta durata. Desi materialistii manifesta în continuare emotii pozitive dupa efectuarea unei achizitii, aceste emotii sunt mai putin intense decât înainte de acchizitionarea produsului”, scrie Marsha L. Richins (Universitatea din Missouri).

Materialisti au tendinta de a cumpara mai mult decât alti consumatori si sunt mult mai dispusi sa faca datorii, deoarece ei cred ca cumpararea de lucruri ii va face mai fericiti. Dar achizitia produsului chiar ii face mai fericiti?

În trei studii diferite materialistii (în comparatie cu alti consumatori) au raportat emotii pozitive in mod semnificativ mai puternice atunci când se gândesc la o achizitie viitoare importanta. Acest lucru a fost valabil pentru produse scumpe, cum ar fi masinile, dar si pentru produse mai ieftine, cum ar fi aparatele electronice de uz casnic, indiferent daca au anticipat achizitia în termen de câteva saptamâni sau chiar un an.

Materialisti cred mai mult decat altii ca o achizitie viitoare le-ar transforma viata în moduri semnificative. De exemplu, ei tind sa creada ca o achizitie noua si importanta va imbunatati relatiile lor cu alte persoane si modul in care se vad pe ei însisi, le permite sa aiba mai multa placere în viata si sa îsi îndeplineasca sarcinile mai eficient.

“Materialisti sunt mult mai susceptibili de a avea probleme cu cheltuirea si creditele, probabil pentru ca ei cred ca achizitia va creste nivelul de fericire si le va schimba viata în moduri semnificative. Aflând ca achizitia este mai putin placuta decât anticiparea ei, ar putea ajuta la amânarea achizitiei pâna când consumatorii sunt mai în masura sa si le permita “, conchide Marsha L. Richins.>>

(sursa: http://www.alphagalileo.org/ViewItem.aspx?ItemId=127592&CultureCode=en)

Iata cum, in doar douazeci de ani „Cine sunt” s-a transformat in „ce am”….

Anxietatea individului (sau depresia lui) creste direct proportional cu dificultatea de a achizitiona (lipsa banilor). Acum nu mai cumparam obiecte, bunuri ci cumparam (cel putin asa ne invata reclamele)  respect, standard social, prestigiu. Obiectul cumparat, ne poate oferi (mai ales in functie de pret) accesul in mediul dorit, respectiv ne poate exclude din acesta. Satisfacerea unei placeri de moment ne poate face sclavii ratelor sau datoriilor pe lungi termene de timp…

Iar lucrurile nu se opresc aici.”Colectiile particulare” de haine si pantofi, de genti sau accesorii sunt din ce in ce mai des intalnite, iar ele contin, nu de putine ori obiecte ce nu au fost purtate pana la epuizarea modei…

Studiile arata ca femeile sunt in topul listelor dar barbatii vin tare din urma…

Deunazi o pacienta imi povestea cum, ratand cumpararea unei bluze a fost aproape de un atac de panica.

Unde mai este placerea in toate acestea? Cand am devenit sclavii consumerismului? Un raspuns greu de gasit. Exista posibilitatea ca in cativa ani, dependenta de cumparaturi sa fie listata printre  tulburari psihice legate de dependente