Am considerat ca este necesar sa prezint aici si ce inseamna consilierea psihologica, pentru a se observa indicatiile si limitele acesteia fata de psihoterapie:
Consilierea psihologica este un mod de ajutor acordat de o persoană pregătită special pentru aceasta (aceasta insemnand o specializare/formare recunoscuta oficial). Această persoană poate fi un psiholog sau un psihiatru. Consilierea psihologica reprezinta o abordare terapeutica pentru oameni normali, cu probleme normale, de viata, care simt ca, in luarea unei decizii importante sau pentru a depasi o anumita situatie (despartirea de partener, divort, dificultati de relationare cu familia sau cu cei apropiati, schimbarea serviciului, o boala mai grava, etc.) au nevoie de sprijin. Acest sprijin, respectiv consilierea psihologica, se bazeaza pe oferirea de informatii, pe identificarea unor probleme clare, pe identificarea punctelor tari ale persoanei care are nevoie de acest serviciu si are in general un scop clar definit. Consilierul ofera persoanei in cauza informatiile necesare, descopera posibilitati, este alaturi in gasirea celei mai bune solutii la problema. Interventia de tip consiliere psihologica este o interventie de scurta durata (cateva sedinte) si este bine tintita.
Consilierea implica o actiune bine planificata, centrata pe problema clientului, prin care se pot atinge obiective de genul:
- optimizarea comportamentului si imbunatatirea relatiilor interpersonale
- cresterea nivelului de consientizare a persoanei, de autocontrol si autoexplorare
- identificarea, activarea si valorificarea unor resurse personale nedescoperite sau prea putin utilizate
- intarirea increderii in sine, in fortele proprii, dezvoltarea autonomiei
- reducerea stresului (anxietatii), cresterea rezistentei la stres si la frustrare, controlul furiei
- dezvoltarea unor strategii adaptative
- dezvoltarea capacitatii decizionale si puterea de a spune „nu”; modalitati de prioritizare
- dezvoltarea carierei (dezvoltare profesionala)
- schimbarea stilului de viata cu risc ridicat
Prin comparatie cu alte tipuri de consiliere (financiara, juridica, tehnica etc.) putem afirma ca si consilierea psihologica ofera o intelegere adecvata a cauzelor subiective si obiective (din afara si din interiorul nostru) care au condus la aparitia unui eveniment, stare, rezultat sau conflict. Prin oferirea de informatii aprofundate si descoperirea de noi posibilitati se ajunge la constientizarea gradului de risc al (sau al rezultatului) unei decizii sau al unui tip de comportament.
Persoana care apeleaza la consiliere psihologica nu este considerata bolnava mental si nici nu va fi tratata ca un pacient.
Exemple de consiliere psihologica: scolara, profesionala (alegerea profesiei), de cuplu, de familie, pentru persoane cu probleme sociale, femei abuzate, persoane cu boli cronice grave etc.
Activitatea mea ca psihoterapeut
Sunt specializat intr-o metoda de psihoterapie care se numeste psihoterapie psihanalitica. Este cea mai profunda si complexa forma de psihoterapie cunoscuta pana in acest moment si este derivata din psihanaliza, cu care se aseamana in mare masura. Formarea in aceasta metoda psihoterapeutica cuprinde foarte multi ani de studiu si practica efectiva (cel putin 10 ani) dar si o analiza personala (psihoterapeutul trece el insusi printr-o psihoterapie de lunga durata – circa 4-5 ani – intensiva si profunda).
Scopul major al acestei forme de psihoterapie este de a ajuta persoana sa dezvolte intelegere in legatura cu conflictele inconstiente (profunde), care se bazeaza pe dorinte nerezolvate, evenimente traumatice timpurii sau alte situatii, care au ajuns sa se manifeste in asa fel incat impiedica dezvoltarea persoanei sau functionarea normala a acesteia in diverse directii: in relatii, in familie, in viata profesionala, sociala etc. Persoana va intelege natura problemelor pe care le are si va dezvolta mecanisme de adaptare, de interactiune si comportament ce ii vor permite o functionare adecvata si implinirea personala.
Avantajul major al acestei metode, fata de alte metode psihoterapeutice consta in faptul ca reprezinta atat o metoda psihoterapeutica cat si o metoda de sondare a psihicului. Aceasta inseamna ca poate fi utilizata atat de persoanele cu diverse probleme de natura psihica dar si de catre persoanele normale ce doresc dezvoltarea gradului de autocunoastere si respectiv aducerea la maximum a calitatilor proprii. Mai mult decat atat, fiind o metoda atat de complexa, poate aborda o paleta extinsa de probleme.
Relatia psihoterapeutica se diferentiaza major de toate tipurile de relatii existente. Ca psihoterapia sa functioneze este necesar sa se instaleze o relatie diferita de toate celelalte cu psihoterapeutul. Eu sunt in cabinet pentru a asculta, pentru a intelege, pentru a ajuta. Acesta este unicul meu scop in relatia cu persoanele care imi solicita sprijinul. Relatia terapeutica din psihoterapia psihanalitica are la baza deschiderea, comunicarea, inlaturarea oricarei restrictii din categoriile „imi este teama, imi este rusine, nu pot spune asta” din partea persoanei. Numai asa psihoterapia poate functiona. Nu este usor sa te deschizi in fata unei persoane pe care nu o cunosti, dar tocmai asta este cheia “functionarii” psihoterapiei: sa stii ca, in sfarsit, ai intalnit o persoana care te asculta cu adevarat, careia poti sa-i spui orice ai pe suflet, care nu te va trada niciodata, si care este langa tine pentru a-ti oferi tot sprijinul si cunostintele ei.
Pentru ca relatia psihoterapeutica sa functioneze, are nevoie de niste coordonate, care vor fi discutate intre persoana si psihoterapeut: durata sedinta, numar de sedinte, frecventa, cost etc.
Este de subliniat ca toate discutiile sunt confidential, si vor fi purtate intr-un cadru modern, linistit, usor accesibil.
Avand in vedere specificul activitatilor mele nu dispun de timpul necesar pentru a oferi sfaturi prin telefon sau prin email. Intelegerea problemelor necesita timp si o abordare specifica, ce nu poate fi realizata decat prin intalnirea directa.
Programari
Pentru programari accesati formularul urmator.
