Exercitii pentru o minte sanatoasa

Exercitii pentru o minte sanatoasa

Autor: Pescaru Valentin – psiholog – psihoterapeut – sexolog – Bucuresti
www.psihologultau.net; www.psihoterapeutultau.net

Sunt intrebat adesea, de catre diverse persoane, ce recomand pentru pastrarea unei minti sanatoase, a unui creier care sa functioneze bine si la varste inaintate. Intrebarea este dictata, de teama (legitima) de bolile grave asociate varstelor inaintate, respectiv de demente.
Abordarea este complexa si, desi suna deja stereotipic, incepe cu…stilul de viata. Functionarea sanatoasa (din punct de vedere fiziologic) a creierului este strans legata de hrana pe care o dam acestuia. Se stie deja, ca exista alimente sau substante care hranesc sau intretin organul nostru principal: ceaiul verde, cafeaua, omega 3, ginko biloba, etc. Rotitele trebuie unse altfel degeaba cerem noi sa performeze foarte bine.
Odihna joaca un rol important: somnul inseamna de fapt ragazul pe care il oferim creierului pentru refacere.
Miscarea fizica are legatura cu mentinerea unei stari generale bune de sanatate care va implica si creierul. S-a constatat ca acolo unde exista o stare generala de sanatate buna si functionarea creierului este buna.
Dincolo de toate aceste informatii, de care sigur ati mai citit sunt activitatile si exercitiile pentru o minte sanatoasa.
Este important sa intelegem modul in care functioneaza creierul uman. La varstele inaintate nu mai putem spera la refacerea neuronilor sau la inmultirea lor. S-a constatat insa ca numarul de legaturi (conexiuni) pe care le au neuronii intre ei este chiar mai important decat numarul lor, si este singurul care poate sustine o functionare buna a creierului. Ceea ce dezvolta numarul acestor conexiuni sunt activitatile noi; in termeni psiho-fiziologici aceaste activitati forteaza (in sensul sanatos al cuvantului) creierul sa gaseasca noi cai de a rezolva situatiile aparute (nou inseamna ceva cu care creierul nu s-a mai confruntat anterior, nu are solutii de rezolvare a situatiei si deci trebuie sa caute aceste solutii). In aceasta cautare de noi solutii iau nastere noi conexiuni intre neuroni.
Este vorba, inainte de toate, de atitudinea pe care o avem fata de propria persoana si varsta noastra. Din pacate, din punct de vedere cultural la noi in tara varsta pensionarii anunta sfarsitul vietii si nu o alta etapa. Sigur ca situatia este strans legata si de posibilitatile financiare dar nu intotdeauna si nu in mod obligatoriu. Unele din lucrurile de care vom discuta nu costa atat de mult. Atitudinea fata de varsta este mai importanta decat varsta in sine.
Nu inseamna ca trebuie sa asteptam pensionarea ca sa facem exercitiile despre care vom discuta. Ele pot fi facute de-alungul vietii, cu atat mai mult cu cat se intelege felul in care am prezentat functionarea creierului.
Este vorba de activitati pe care nu le-am intreprins niciodata si poate le-am dorit dar nu am avut timpul necesar pentru ele. Invatarea unei/unor limbi straine, foarte diferite de cele pe care le cunoastem deja (rusa, araba, chineza, japoneza, greaca etc.), pictura (indiferent de metoda: creion, acuarele, etc.), muzica (orice instrument), alte activitati de tip hobby: aeromodelism, navomodelism, impletit, croit/cusut, olarit etc.
Exista pe internet jocuri de inteligenta, de logica, de memorie, de strategie care ajuta si ele la exersarea creierului. Trebuie insa facute cu masura (pentru a nu obosi ochii/privirea si creierul), si schimbate/alternate din timp in timp (pentru a nu ne obisnui cu ele)
Atentie:
– este vorba de o activitate pe care nu am mai facut-o niciodata. Chiar daca am invatat o limba straina (engleza, franceza, italiana, spaniola etc.) efortul de a intelege alfabetul complicat al altor limbi si pronuntia foarte diferita atinge scopul propus.
– nu trebuie sa ne propunem sa atingem standarde inalte in activitatea aleasa. Scopul este noutatea activitatii pentru creier, nu standardul pe care il atingem
– „nu stiu sa desenez, nu am talent la desen” este o scuza; nu ne intereseaza talentul in oricare dintre activitatile mentionate, ci noutatea activitatii
– oricare dintre activitatile mentionate, cu cat este mai dificila, cu atat isi pastreaza mai mult timp caracterul de noutate pentru creier. Cu toate acestea, orice activitate isi va pierde caracterul de noutate dupa 6 luni-1 an de la inceputul ei.
„Dar eu fac sudoku/rebus in fiecare zi”, mi se spune foarte des. Da, actiunea a fost o noutate cateva luni, dupa care se aplica regula anterioara.
– nu este nevoie sa urmam neaparat cursuri profesioniste, pentru care sa platim sume importante. Uneori este de ajuns sa cumparam cateva creioane si cateva foi de hartie si sa incercam sa desenam pomul din fata casei/blocului, sau sa cumparam o carte „Cum sa invatam limba…fara profesor” etc.etc.
Pot fi de folos si rezolvarea de exercitii aritmetice sau respectiv reamintirea unor calcule matematice (simple) atunci cand dificultatile de calcul devin importante.
Jocurile de carti sau de diverse alte tipuri (sah, domino, scrabble, rummy), alaturi de partea de socializare cu diferite persoane contribuie la atat la un exercitiu al creierului cat si la o stare de bine.