Despre fumat, democratie si libertate

Despre fumat, democratie si libertate

Autor: Valentin Pescaru psiholog, pihoterapeut,sexolog Bucuresti    

Apropierea datei de la care fumatul va fi interzis in spatiile inchise incinge din nou spiritele. Pe forumuri, multime de discutii, argumentate sau nu, injuraturi copioase si un schimb nesfarsit de „ba pe-a matii”.

Subiectul mi-a adus in minte mai multe perspective:

  1. Inainte de 1989 carti, cursuri si sedinte ne invatau ce este comunismul, „omul nou” si menirea lor in societate. Sistemul avea parghiile lui sa-si impuna punctele de vedere si strategiile, iar cenzura, controlul sub toate formele functionau aproape impecabil. Regulile se respectau fara prea multa cracnire iar interesul general pe care oranduirea il propavaduia parea sa fie inteles si exersat. Dupa 1989 a navalit peste noi „tranzitia”. Catre ce? Catre cine? Nu stim. Nimeni nu s-a obosit sa ne explice. Termeni ca: „democratie”, „libertate”, „drepturi” au dat buzna in mintile si vietile noastre fara nici o explicatie, ca si cum ar fi fost de la sine inteles (?!?) ce inseamna si cum functioneaza. Aproape treizeci de ani mai tarziu, toti vorbesc despre drepturi si libertati, nimeni nu vorbeste despre obligatii si responsabilitati. „Spiritul social” a murit fara sa ne spuna si fiecare face ce vrea. Aparent ciudat si nepotrivit, fumatul si legea asociata ce va intra in vigoare in curand pun pe masa o discutie simpla, usor de transat (din punctul meu de vedere): nefumatorul, prin actiunea „de a nu fuma”, nu provoaca fumatorului nici o neplacere, nici o limitare. Faptul ca nu fumeaza nu necesita amenajari speciale, sisteme de aer conditionat suplimentare etc. Fumatorul, prin actiunea lui „de a fuma”, provoaca nefumatorului o neplacere, o limitare; fumatul presupune investiti speciale in amenajare si ventilare, fara prea mare succes, caci fumul ticalos tinde sa se duca unde vrea el si nu neaparat in gurile de ventilatie. Libertatea fumatorului de a fuma incalca libertatea nefumatorului de a nu fuma. Cum putem rezolva situatia? Simplu: ii despartim, astfel incat fiecare dintre ei sa-si poate exercita drepturile si libertatile fara sa se omoare reciproc. Cum bunul simt si respectul reciproc de a nu fuma langa persoane (si copii) care nu fumeaza si vor sa manance intr-un restaurant, si de a amenaja spatii speciale pentru fumat sunt moarte dar neingropate era nevoie de O LEGE. Ea este singura care putea media drepturile si libertatile tuturor, lucru pe care il face, cu succes, in tarile civilizate din care am vrea sa facem si noi parte. Educatia si „civilizarea” s-a produs in aceste tari cu ajutorul si prin intermediul LEGII. O lege pe care toti o cam respecta atunci cand sunt in tarile respective, de ce nu o respecta si acasa? Eeee, asta este o alta poveste…
  2. Exista deja multe locuri in care nu se fumeaza de ceva vreme (cativa ani): spitale, scoli, hipermarketuri, mari magazine sau galerii comerciale in care se si mananca. Nu am vazut pe acolo fumatori care sa se tavaleasca din cauza sevrajului, dupa vreo una-doua ore de cumparaturi sau de stat la masa. Adica, pot supravietui fara fumat in conditiile date.
  3. Ce este chiar si mai interesant ca perspectiva si discutie este ca, odata cu aparitia legii in cauza o multime de persoane se gandesc serios sa renunte la fumat si iau masuri in acest sens: au crescut vanzarile de carti legate de renuntarea la fumat, asociatiile de profil, cabinetele de specialitate primesc din ce in ce mai multe cereri de terapie pentru renuntarea la fumat. Cu alte cuvinte a fost nevoie de o lege care a reusit ceea ce campaniile (mai degraba eforturile) antifumat nu au reusit?! Interesant
  4. Pentru a-si apara „libertatea de a fuma” fumatorii fac apel la fel de fel de tertipuri: comparatia cu alte obiceiuri si libertati: ca o sa se interzica bautul, imbracatul nu-stiu-cum, consumul de nu-stiu-ce, etc. Tertipuri „subtiri”, caci exista libertatea individului de a bea cat vrea cu conditia ca libertatea lui de a bea si de a face scandal sa nu se intalneasca cu libertatea altuia de a sta linistit; lucru valabil si pentru ale ocupatii/viciuri. Poti consuma linistit cate un joint acasa cu conditia sa nu te miroasa „LEGEA”. Daca insa vrei sa tragi la masea si sa-ti injectezi ceva „stimulente” ziua in amiaza mare pe strada, s-ar putea sa ai probleme…

Observa ca se discuta despre introducerea in scoli a ceva materii despre democratie, drepturi si libertati. Mai bine mai tarziu decat niciodata…