Conditii medicale care pot produce un atac de panica

Conditii medicale care pot produce un atac de panica

S-a scris considerabil in ultimii ani despre tulburarile de anxietate si atacurile de panica produse de cauze psihice sau psihologice. Exisa insa foarte putina informatie despre alte conditii medicale ce pot produce un atac de panica. Atacul de panica in aceste cazuri este provocat de fapt de teama simtita de persoana in cauza, in legatura cu dificultatile/imposibilitatea de a face fata situatiei si suferintelor pe care aceasta le provoaca.  Materialul de fata isi propune sa prezinte unele dintre cele mai des intalnite conditii (afectiuni, boli) medicale ce pot produce un atac de panica:

Afectiunile din zona capului: durerile provocate de infectii ale dintilor, ale urechii sau ale zonelor inconjuratoare, nevralgiile, migrenele puternice, sinuzitele. In afara de neplacerile si de situatiile specifice, aceste afectiuni pot produce un atac de panica, provocat de urmatoarele stari, emotii sau ganduri: oboseala extrema datorata lipsei sau insuficientei odihnei, incapacitatea de a putea controla situatia (de ex.durerea, sau senzatia fizica, in cazul otitelor, data de miscarea lichidului acumulat in spatele urechii), scaderea atentiei si a concentrarii cauzate de suferinta, dificultatea de a mai functiona normal in toate domeniile vietii. Un efect al durerii, mai ales in cazul celei care dureaza este ca scade puternic nivelul de sensibilitate; pe acest fond, durerea in sine, desi poate scadea in intensitate datorita tratamentului, este resimtita la fel de puternic sau din ce in ce mai puternic. Tot pe acest fond, de sensibilitate crescuta, pot fi resimtite mai acut suferinte mai vechi sau se pot declansa alte afectiuni; durerea prelungita scade imunitatea organismului. O alta situatie care poate duce la panica, in cazul persoanelor carora le este foarte greu sa respire pe gura, este in cazul afectiunilor care ingreuneaza/blocheaza respiratia (in cazul de fata nasul); mai exista situatia, in cazul unor afectiuni grave ale ochilor (de ex.infectii), care duce temporar la scaderea sau pierderea vederii.

Afectiunile respiratorii: ce implica traseul respirator gat-plamani. In cazul afectiunilor mai grave, care provoaca dificultate crescuta in respiratie sau la inghitire, persoana poate simti o stare de panica provocata de senzatia de sufocare, sau, desi nu este cazul, de teama ca acest lucru se poate intampla.

Afectiunile cardiace: care influenteaza ritmul cardiac (hipotensiune, hipertensiune, aritmie) pot fi insotite de trairea unui stari de panica, provocata de situatia cu care persoana nu este obisnuita/impacata – senzatia data de „inima care sare din piept”, sau care dimpotriva „parca nu mai bate”, sau ritmul haotic, de necontrolat, de ideea ca poate lesina sau muri in orice moment.

Afectiunile cronice, diagnosticarea cu boli cronice, sunt situatii care pot fi insotite de stari de panica, mai ales legate de faptul ca persoana este pusa (poate pentru prima data in viata) in imposibilitatea de a controla starea in care se afla, viitorul; pot aduce cu sine ideea de inutilitate, de povara pentru ceilalti etc.

Abuzul de substante: alcool, tutun, cafea, energizante, droguri (inclusiv cele considerate „usoare” – asa numitele etnobotanice), substante chimice, etc. pot provoca stari de panica datorita starilor (senzatiilor fiziologice) pe care le induc in organism si care sunt o suma din toate simptomele mentionate mai sus. Expunerea unei persoane, mai ales in cazul in care este prima data pentru persoana, la astfel de senzatii, poate aduce trairea unor stari care nu pot fi gestionate (in special de panica) – de exemplu halucinatiile vizuale, auditive, motorii (senzatia ca nu-si poate controla membrele, ca zboara sau se dezintegreaza).

Este important sa se inteleaga ca, in cazul conditiilor medicale de mai sus, teama este in stransa legatura cu niste simptome care produc senzatii si emotii puternice. Teama apare ca un raspuns la expresiile fiziologice ale afectiunii: durere, suferinta etc. Ea are o cauza reala, mai usor de identificat decat in cazul anxietatii, unde mecanismul este inconstient, respectiv mai greu de identificat. De aceea, in situatia de fata este important un diagnostic precis si rapid al afectiunii, care trebuie tratata urgent si responsabil. Cu alte cuvinte: INTAI SE TRATEAZA AFECTIUNEA   DUPA CARE SE TRATEAZA TEAMA. In aceste situatii, in afara de tratamentul afectiunii in sine, starea de nervozitate, de teama ce poate merge pana la panica (atacuri de panica) se poate trata si ea, corespunzator intensitatii/gravitatii cu: tehnici de relaxare, psihoterapie de suport sau de relaxare, remedii homepatice sau, in cazuri mai grave cu anxiolitice, somnifere etc.

In ultimii ani sau facut progrese considerabile in terapia durerii si sunt disponibile solutii de tratament pentru foarte multe afectiuni.

Diagnosticarea si tratamentul afectiunilor specificate trebuie sa fie facute intotdeauna de catre specialisti, chiar daca in unele cazuri este nevoie de mai multe pareri, respectiv de consultarea specialistilor din domenii diferite.